Schizofrenia

Caracteristica este aparitia unor manifestari psihopatologice majore, cum sunt halucinatiile, deliruri, tulburari formale de gandire, tulburari afective, tulburari de comportament, dezorganizarea personalitatii. Pana la data actuala nu au fost puse In evidenta cauze corporale decelabile.

 

In sistemele de clasificare moderna se considera obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o durata minima a manifestarilor morbide. Tablourile clinice de tip schizofrenic, care nu indeplinesc si acest criteriu, sunt clasificate – pana la proba timpului – drept boli schizofreniforme.

 

Schizofrenia este una din cele mai severe afectiuni psihiatrice, cu repercusiuni grave atat pentru bolnav, cat şi pentru apartinatori, mai ales ca nu se poate prevedea niciodata care va fi evolutia bolii, in ciuda tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza privind incadrarea sociala a bolnavilor.

 

Simptome de alarma care necesita consult psihiatric:

• auzul unor voci cand nu este nimeni in jur;
• auzul gandurilor in cap cu voce tare;
• a avut ganduri sau pareri care au parut neobisnuite sau stranii altora;
• a simtit ca oamenii ar fi impotriva sa;
• a simtit ca primeste mesaje prin radio sau TV;
• a simtit ca cineva il spioneaza sau comploteaza impotriva sa cu scopul de a-i face rau;
• tendinta la izolare sociala;
• comportament bizar.

 

 

 

Tulburări organice cerebrale

Sunt tulburari in care exista disfunctii cerebrale ce se manifesta prin pierderea memoriei, dezorientare, tulburari de comportament.

 

Delirium (sindrom cerebral acut) – se caracterizeaza prin: tulburarea constiintei, dezorientare, lipsa de atentie, agitatie, halucinatii vizuale, tulburari de somn (inversarea ritmului nictemeral).

 

Dementa (sindromul cerebral cronic) – este o afectiune generalizata a intelectului, memoriei si a personalitatii, fara afectarea constiintei.

 

 

 

Tulburări ale apetitului

Pacientul are o imagine deformata cu privire la corpul sau, o teama exagerata că se poate îngraşa, face eforturi mari pentru a scadea In greutate (regim alimentar strict, voma, utilizarea purgativelor, exercitii fizice excesive). Pacientul poate nega faptul ca greutatea sau obiceiurile alimentare constituie problema sa.

 

Bulimia nervoasa reprezinta o ingestie cu pofta a alimentelor urmata de provocarea vomei sau utilizarea de purgative.

 

Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin tinerea unui regim alimentar excesiv, putand exista şi episoade de ingestie excesiva de alimente, urmate de provocarea vomei, sau utilizarea de purgative. Pacientii anorexici au mult sub greutatea normala şi pot prezenta semne de malnutritie. De obicei este prezenta amenoreea.

 

Adresati-va medicului psihiatru daca:

• Va ingrijoreaza greutatea corpului
• Credeti ca sunteti grasa şi tineti regim alimentar
• V-ati provocat vreodata voma dupa masa

 

Tulburari de somatizare

Somatizarea – manifestarea unui stress psihologic prin simptome somatice. Se manifesta prin: acuze fizice multiple care nu pot fi explicate pe deplin printr-o boala organica. Are simptome care apartin mai multor sisteme ale organismului: digestiv, cardiac, respirator, muscular, scheletic, genital.
Consultati medicul psihiatru in urmatoarele situatii:

• Aveti simptome pentru care medicul internist nu a putut gasi o cauza
• Va simtiti rau deseori.

 

Anxietatea

Anxietatea poate fi de 2 tipuri:
Somatica – palpitatii, respiratie dificila, febra uscata, greata, ameteala, tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci.
Psihica – sentimente de spaima şi amenintare, iritabilitate, panica, aniticiparea anxietatii (frica fara obiect), tensiune interioara, ingrijorare pentru lucruri minore, dificultati de concentrare, insomnie , incapacitate de relaxare.

 

Consum de substanțe psihoactive

TCS pot fi considerate ca un fenomen cronic şi cu dese recaderi dar nu incurabil. Sevrajul apare la oprirea sau diminuarea consumului substantei şi dispare cand substanta e readministrata. Intreruperea deprimantelor (heroina) genereaza: anxietate, agitatie, transpiratie, tahicardie, HTA, tremor, greata. Intreruperea stimulantelor (cocaina) determina: letargie, depresie, inertie, iritabilitate.

 

Aceste persoane trebuie sa se adreseze psihiatrului cand:

• Dependenta este severa sau prezinta probleme multiple legate de consumul de substanta.
• Medicul generalist considera ca este necesara detoxifierea.
• Persoana a avut numeroase Incercari nereuşite de a abandona consumul sau a avut experiente anterioare pozitive In tratamentul efectuat Intr-un serviciu specializat.
• Pacienta este gravida sau alapteaza.

 

Tulburări de dispoziție

Dispozitia este starea emotionala relativ persistenta, putand avea fluctuatii ale profunzimii, intensitatii şi duratei. Tulburarile de dispozitie se deosebesc de variatiile normale de dispozitie prin: persistenta, durata, severitate, prezenta altor simptome şi tulburari functionale.
Simptome de alarma ce necesita consult psihiatric:

• dispozitie trista, melancolica sau deprimata pe o perioada de timp mai indelungata (peste 2 saptamani)
• probleme cu somnul (insomnia sau hipersomnie)

 

 

 

Terapii ALTERNATIVE

Terapiile alternative reprezinta o grupa speciala de psihoterapii care actioneaza asupra individului sau a grupului prin mobilizarea activitatii lui, stimuland procesele creatoare ce se opun monotoniei sau repetitiei; ele trezesc interesul bolnavilor si constituie o forma de comunicare cu un caracter dinamic particular.

 

Terapia ocupationala este o metoda de tratament a bolnavilor psihici sau a altor categorii de persoane handicapate prin intermediul unor activitati practice, utile, placute, antrenante, care sa trezeasca interesul, sa ofere destindere si sa contribuie, in final, la restaurarea personalitatii si a comunicarii bolnavilor.

 

Psihoterapiile ocupationale au rolul resocializarii bolnavilor. Prin caracterul lor de antrenare dinamica colectiva, atenueaza traumatismul legat de internare, mai ales cand este vorba de o perioada mai lunga, faciliteaza cooperarea bolnavului cu personalul de ingrijire medicala prin acceptarea altor forme de tratament asociate, usureaza si deschide poarta comunicarii.

 

 

ERGOTERAPIA

Ergoterapia reprezinta forma cea mai generala de activitate lucrativa cu o sfera mare de cuprindere. in cadrul ei intra o mare gama de activitati – de la cele mai simple, elementare, de tipul muncilor gospodaresti executate in cadrul spitalului de catre bolnavi impreuna cu personalul incadrat in acest scop, pana la activitatile profesionale diferentiate in functie de profilul acestora (croitorie, lucrul manual, atelier mecanic, tamplarie, agricultura). Important in acest sens este caracterul simbolic al acestor activitati de exercitiu pentru refacerea aptitudinilor individuale modificate de boala.

 

Activitatile ergoterapeutice cu ajutorul uneltelor, contribuie la progresul capacitatilor de coordonare individuale.

 

Obiectivele pentru activitatile de ergoterapie sunt:

• dezvoltarea deprinderilor manuale
• dezvoltarea respectului fata rezultatele muncii lor
• consolidarea deprinderilor tehnice
• consolidarea abilitatilor de a finaliza lucrul inceput si disciplina pastrarii materialelor in ordine
• educarea rabdarii, respectarii regulei, cooperarea cu alte persoane in vederea realizarii unor lucrari de grup

 

 

CULT-TERAPIA

Poate privita ironic de unii sau aplicata cu fervoare de altii, vindecarea prin credinta si rugaciune devine azi un corolar al tratamentelor clasice si o sursa de dobandire a sanatatii. Cult –terapia este mai mult decat o terapie alternativa, si aceasta pentru ca in fiecare persoana se afla o componenta religioasa, omul a fost daruit de Dumnezeu, nu doar cu trup ci si cu suflet. El este inzestrat de catre Dumnezeu cu putere de auto-vindecare.

 

Cel mai important demers pe care il face Cult-terapia este schimbarea atitudinii bolnavului fata de boala, multi dintre pacienti privesc aceasta ca pe o fatalitate, un ghinion, sau mai rau ca pe o nedreptate, acest complex nasc in ei stari sufletesti nefaste teama, tristete, deznadejde, revolta.
Manifestarile sunt adesea mai rele decat boala pentru ca nu permit bolnavului sa primeasca ajutorul duhovnicesc atat de folositor in dobandirea vindecarii.

 

Prin programul de rugaciune de la capela din incinta spitalului, prin rugaciunile savarsite in saloane la cererea pacientilor, prin discutiile tematice saptamanale pe cere le initiem, ne sarguim ca prin lucrarea harului impartasit de Dumnezeu sa aducem in viata bolnavilor ajutorul, pacea si bucuria care aduc cu ele sanatatea trupeasca si sufleteasca.